Încerc să adorm. Nu pot. Mă gândesc la ceva frumos. La valurile mării. Apa îmi provoacă vezica. Un ţânţar mă bâzâie la melodie. Îl vânez şi-l fac tapet. Încep să număr. La 150 mă opresc. Mă duc să-mi fac o cafea şi beau cinci. În drum spre pat, cad şi mă lovesc fatal la insomnie. Dorm trei zile şi trei nopţi. Ca-n poveşti.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.